Detalii mai puțin cunoscute din istoria Palatului Regal (DOCUMENTAR)

Muzeul Național de Artă, cunoscut drept Palatul Regal, este o clădire monumentală a Capitalei, situată pe Calea Victoriei. Clădirea reprezintă principala reședință regală din București și a fost folosită pentru găzduirea activităților oficiale ale Familiei Regale a României până la 24 august 1944. Atunci, clădirea a fost bombardată și a rămas nelocuibilă până în momentul plecării Regelui Mihai în exilul său forțat.

După abdicarea forțată a Regelui Mihai, în 1947, Palatul a găzduit Muzeul Național de Artă al României. Muzeul are în patrimoniul său una dintre cele mai mari colecții de picturi din România. El a fost înființat în anul 1948 și are o colecție importantă de exponate ale regelui Carol I.

• Google Gemini va putea controla și alte aplicații pentru utilizatori, cum ar fi să comande mâncare
• Civilizațiile extraterestre inteligente și-ar putea transforma stelele în „nave spațiale naturale”, sugerează un cercetător

Astăzi, vizitatorii pot vedea peste 70.000 de exponate, care sunt separate în două direcții principale: Galeria Națională, care are în componență lucrările celor mai mari pictori români, cum ar fi Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Theodor Amann, dar și Galeria de Artă Europeană, care include sculptură, pictură și artă decorativă.

Palatul Regal a devenit unul dintre cele mai importante simboluri ale României, după Unirea din 1918 și are o istorie aparte. Pe locul palatului s-a aflat inițial Casa Golescu. Aceasta a fost construită în stil neoclasic, cu un singur etaj și avea 25 de camere, un număr destul de mare pentru locuințele din acea epocă.

În 1837, casa lui Dinicu Golescu a devenit curtea Domnească a lui Alexandru Dimitrie Ghica. Din 1859 până în 1866 acolo a locuit domnitorul Principatelor Unite, Alexandru Ioan Cuza. Ulterior, casa a devenit locuința domnitorului Carol I, iar în anul 1881, odată cu transformarea României în Regat, a fost chemat arhitectul francez Paul Gottereau să lucreze la mărirea palatului. În 1885 palatul a fost realizat complet, iar sala Tronului a devenit funcțională. Acolo se realizau trei baluri pe sezon în care era invitată toată lumea bună a Bucureștiului.

Odată cu intrarea României în primul război mondial, Regina Maria a transformat palatul într-un spital militar. A funcţionat parţial şi în timpul ocupaţiei germane.

Citește continuarea pe Gândul!